There are no translations available.

Actrita si gravida, Maria Popistasu despre rolul vietii ei

interviu realizat de Ana Maita, ONG Mame pentru Mame

Cand am cunoscut-o personal pe  Maria Popistasu  initial nu am recunoscut-o. Radianta si sigura pe ea, cu o burtica redutabila, asa cum sade bine unei gravide la sfarsitul lunii a 9-a, venise la Active Center  pentru o intrevedere cu Vania Limban, singura moasa independenta din Romania, pentru a discuta optiunea nasterii naturale asistate de moasa. Fara sa-mi dau seama cine e, am admirat-o pentru stralucirea ei solara si atitudinea relaxata si mai ales pentru interesul pe care il avea fata de nasterea naturala, marca a faptului ca era o tanara gravida informata. Dupa ce s-a prezentat am realizat ca am in fata una dintre cele mai apreciate actrite din tanara generatie si pe care va recomand sa mergeti neaparat sa o vedeti intr-un rol trist si tulburator de uman din filmul ‘Marti dupa Craciun’. Iar faptul ca nu am recunoscut-o denota in realitate calitatea ei profesionala deoarece cu cat un actor poate intrupa credibil roluri mai diferite de el insusi cu atat este mai bun. In plus, cu toate ca este foarte aproape de termenul probabil al nasterii, Maria a fost foarte draguta si a stat de vorba cu mine timp de ora in care mi-a povestit despre cum a fost sarcina si despre cum isi doreste sa fie nasterea. Discutia s-a transformat intr-un interviu captivant, exclusiv pentru organizatia “Mame pentru Mame’.

Cum percepi sarcina? Ai avut preconceptii despre graviditate care s-au confirmat sau infirmat?
Am avut o sarcina usoara, fara emotii, insa mi se pare ca m-am ingrasat destul de mult si ma tem sa nu ma deprime mai incolo. N-am vomat nici macar o singura data pentru ca n-am suferit de greturi, mi-a fost tot timpul foame si cum eu am fost dintotdeauna o pofticioasa mi se intampla sa plec de-acasa cu Alex (n.a. sotul Mariei) in ideea de a merge undeva sa mananc o salata si pana sa ajung, in interval de cateva minute, mi se facea o foame atat de nebuna ca ma trezeam ca infulec ditamai shaorma din Dristor . Problema a fost ca ma saturam numai cu mancaruri foarte grele si pline de calorii, la care inainte strambam consistent din nas. In plus am devenit ceva mai mofturoasa in sensul ca nu am mai putut manca anumite alimente dar m-as fi indopat cu muraturi si inghetata. Cand am citit "What to expect when you’re expecting" am ramas surprinsa sa aflu ca ma incadram intr-un model general si ca cele mai multe gravide nu mai suporta carnea de pasare si rosiile iar cea mai comuna pofta este cea de muraturi si inghetata. Exact ca la mine!

Am insa o stare foarte buna. Atat de buna ca planul e ca dupa ce o nasc pe fetita sa stau un pic si pe urma sa mai fac un copil. E adevarat ca in ultima luna e ceva mai greu, spatele meu nu e obisnuit sa duca atatea kilograme in plus si asta ma incurca fizic mai mult decat mi-am imaginat, dar la urmatoarea sarcina o sa ma monitorizez si o sa ma controlez mult mai bine din punctul asta de vedere.

Ce crezi despre conceptele clasice romanesti despre sarcina si nastere?


In momentul cand am ramas gravida aveam in jurul meu mai multe exemple, prietene si cunostinte cu experiente diferite, si imi facusem deja o idee despre cum o sa duc eu sarcina. Marturisesc ca nu am avut surprize, adica am ramas in continuare o persoana cu picioarele pe pamant si fara spaime. Bine, nu am fost niciodata ipohondra si, din fericire, am continuat asa si in sarcina. Singura sperietura a fost prin luna a 7a cand Matilda (n.a. fetita din burtica Mariei) care de la 4luni m-a boxat viguros si foarte constant, a dormit probabil pana mai tarziu si m-a alertat cu lipsa de activitate. Am baut insa 2 pahare mari de suc de portocale, m-am agitat un pic iar ea a inceput din nou sa se miste.

In rest, m-am bazat pe exemplele pe care le-am avut in jurul meu deoarece imi erau la indemna si am citit cat am putut de mult despre sarcina si nastere. Lectura preferata a fost ‘What to expect when you’re expecting', acum o citesc Miriam Stoppard, am vazut cateva documentare, deci m-am informat. Cat despre clasicul "mancat pentru doi", desi nu cred ca e necesar, l-am comis deja (n.a. rade).

Ai simtit in vreun fel influenta faptului ca esti cunoscuta asupra modului cum esti tratata de sistemul medical?

Nu, sunt departe de a fi o figura recunoscuta.

Faptul ca am ramas insarcinata a fost o surpriza pentru ca, desi ne planificaseram sa ramanem ‘insarcinati’, nu ma asteptam sa se intample totusi atat de repede. Ma pregatisem sa dureze mai mult si sa ma consum mai mult emotional din aceasta cauza, dar tocmai pentru ca a fost atat de rapid si usor m-a facut sa fiu mult mai relaxata in timpul sarcinii. La medicul meu actual am mers la recomandarea unei prietene foarte apropiate si, pe langa faptul ca este un doctor foarte bun, ne si intelegem foarte bine. Avem acelasi tip de umor iar adevarul este ca nici nu sunt o pacienta obositoare, nu am avut probleme in timpul sarcinii si nu l-am terorizat asa ca probabil rasufla usurat cand ma vede. N-are cu siguranta nici o legatura cu filmografia.

Cum iti doresti sa nasti?


Mi-am facut un plan si stiu destul de bine ce vreau. Nu sunt insa fixista si daca apar situatii noi ma voi adapta din mers. Stiu insa ca vreau sa nasc natural, ca vreau ca travaliul sa se declanseze natural (nu vreau sa mi se bage oxitocina de nici un fel) si ca vreau sa petrec cea mai mare parte a travaliului acasa, intr-un mediu prietenos, cu sotul alaturi. Pe el l-am pregatit pentru treaba asta si stie ca-mi doresc sa ajungem la spital cat mai tarziu, cand o sa am contractii la 5-7 minute. Vreau un travaliu activ si sper sa ma lase sa ma plimb sau sa ma legan sau ce mi-o veni mie atunci sa fac, si nu vreau o nastere pe masa. Altfel, in momentele mai "dramatice" o sa-l trimit la fumat – cred ca atunci cand nu este el in control devine agitat iar eu as fi mai preocupata sa il linistesc pe el in loc sa ma concentrez sa nasc (n.a. rade)

Tu nu intri in panica cand nu detii controlul asupra unei situatii care se rasfrange in mod direct asupra ta?

Sigur, si eu sunt maestra, intru in panica cand nu sunt in control si am probabil impresia ca as face mult mai bine treaba tuturor, insa tot ce pot face acum sa imi fac viata mai usoara atunci este sa ma inconjur de oameni pe care ii cunosc, care imi inspira incredere si care inteleg ce imi doresc eu la nastere.

Cum te-ai hotarat sa nasti natural? Aveai preconceptii despre nastere? S-au modificat ele in cursul sarcinii?

Niciodata nu m-am gandit sa nasc altfel decat natural. Am in jur destule prietene care au nascut prin cezariana la recomandarea medicului si am sperat din tot sufletul sa nu fie si cazul meu. Stiu ca majoritatea obstetricienilor romani au mai mult cezariene la activ insa cred ca asta nu li se datoreaza exclusiv, cred ca sunt foarte multe gravide care cer cezariana din prima si mai cred ca cele mai multe o fac dintr-o lipsa de informare si dintr-un un soi de emancipare prost-inteleasa. Mai mult, am auzit despre femei care aleg ca nici macar sa nu treaca prin travaliu – am auzit de multe ori gravide spunand ca nu vor sa simta nici macar o singura contractie. Pot intelege dintr-un anumit unghi aceasta atitudine pentru ca unul dintre lucrurile care ma sperie cel mai tare este suferinta fizica insa, in mod paradoxal, nu imi e teama de travaliu si de nastere, am intr-un fel impresia, si speranta, ca voi sti sa imi inteleg si sa imi controlez durerea. O cezariana "la rece" mi se pare cumplita. Trebuie insa sa spun ca am o hernie de disc si asta e cumva singura spaima, ca o sa fac o criza si spatele n-o sa ma mai ajute asa cum imi doresc. Vom vedea.

Avand in vedere aceasta problema la spate te-ai gandit ce pozitie de nastere te-ar avantaja cel mai mult?

Da, si asa cum imi doresc sa am un travaliu activ, la fel as vrea sa pot sa nasc de pe vine sau pe scaunul de nastere (n.a. un scaun special conceput pentru ca gravida sa nasca dintr-o pozitie gravitationala, prevazut cu o sfoara pentru a creste senzatia de sustinere). Mi-e insa groaza ca medicul va obiecta deoarece, desi aceasta pozitie este comoda pentru gravida, nu este comoda pentru medicul care vrea sa aiba vizibilitate spre perineu. O sa discut insa cu el aceasta problema si vom vedea. In plus, daca obiectez la pozitia clasica pe masa ginecologica pe motiv ca acolo durerile sunt mult mai mari, tare mi-e ca in loc sa ma puna pe scaun, sa nu mi se propuna vreo epidurala! (n.a. rade) Cu toate astea, stiu ca toate aceste manevre pe care medicii le fac ca sa ne determine sa ne pliem pe protocolul lor nu sunt dovada unei rele-vointe, ci mai degraba vin din intentia de a face totul sa mearga cat mai repede si mai confortabil in viziunea lor.

Cum te-ai pregatit pentru o nastere naturala? Simti ca pregatirea te-a ajutat in vreun fel?

In afara de documentarea despre care am vorbit deja, am mai facut niste cursuri de Lamaze, cateva lectii pentru pregatirea perineului si exercitii de respiratie insa le-am facut intensiv, pe ultima suta de metri. Cum in primele 7 luni am fost foarte ocupata cu promovarea filmului (n.a. ‘Marti dupa Craciun’) iar pe urma am decis sa fug de canicula din Bucuresti, mi-au ramas ultimele 6 saptamani de sarcina sa ma instruiesc pentru nastere. Acum ma instruiesc intensiv la Active Center cu Vania.

Ai incredere ca trupul de femeie stie sa nasca natural?


Da, absolut. Este un mecanism construit pentru asta. Sigur, daca exista probleme medicale in timpul sarcinii atunci, uneori, pentru binele mamei si al copilului se recurge la cezariana sau la diferite alte interventii medicale, insa altfel, daca lucrurile merg bine mi se pare cel mai firesc lucru sa nasti natural.

Cum ai ajuns la Vania? Cum crezi ca va decurge nasterea alaturi de o moasa independenta?

Cand am auzit prima data ca in general doctorii "cu greutate" nu vin la nasterile naturale, am fost destul de contrariata. Pe urma m-am gandit mai bine si am realizat ca este absolut logic, ca nu are nici un sens sa vina profesorul sa ma tina de mana intre 8 si 13 ore in care eu nasc bine-mersi natural. Eram deci pregatita sa imi gasesc o moasa cu care sa am o ‘chimie’ buna, care sa inteleaga cam ce imi doresc eu de la acest eveniment si care sa ma sfatuiasca mai departe. Eu vad moasa ca pe o figura materna dar autoritara, de care cred ca ai mare nevoie in momentele alea. Cred ca e important sa fie familiarizata cu mediul in care nasti si sa aiba un fel de ascendent asupra celor din jur, sa fie o extensie a nevoii mele de control si sa simt ca e acolo pentru binele meu. In fine, pot spune ca m-am interesat indelung, inclusiv la medicul meu, si imi erau recomandate mereu aceleasi doua nume. Asa am ajuns la Vania.

Ce sfat ai da unei gravide din Romania care vrea sa nasca in tara in conditiile actuale?

Cred ca gravidelor din Romania le este foarte teama sa nasca din cauza povestilor absolut ingrozitoare pe care le-au auzit legate de maternitatile romanesti. Stiu insa ca lucrurile au inceput sa se schimbe incet incet chiar si in maternitatile de stat. Sunt multe femei tinere care isi se instruiesc sa devina moase sau dula, care vin cu un set nou de conceptii legate de experienta maternala, si care inteleg mult mai bine nevoile copilului si nevoile mamei. Si mai cred ca in spitale mai sunt inca multe moase cu experienta in meserie care pot sa sprijine noua generatie contribuind astfel la schimbarea in bine. Sunt convinsa ca multe gravide aleg sa nasca prin cezariana nestiind defapt care sunt riscurile acestei operatii si care sunt beneficiile nasterii naturale, iar moasele ar fi o sursa foarte buna de informare pentru aceste femei.

Ce crezi despre modul actual de gestionare al sarcinii si nasterii de catre sistemul medical romanesc? Ce schimbari ai vrea sa vezi?


In mod clar cred ca trebuie sa se mearga catre de-medicalizarea nasterii. E bine ca au inceput sa apara cursuri de informare pentru gravide si de pregatire pentru nastere oferite de oameni deosebiti carora ar trebui sa li se dea mai mult credit. La noi nasterea la domiciliu pare sau un act iresponsabil sau unul de curaj insa nu vad de ce. Atata timp cat exista si la noi moase cu experienta, care sunt pregatite sa asiste la domiciliu, nu inteleg de ce sa nu devina un fenomen frecvent. Am o prietena care sta in Olanda si mi-a povestit ca acolo nasterea acasa e ceva comun. Aici o moasa care te asista acasa poate fi acuzata de malpraxis. Cred ca e complicat si ca trebuie sa incurajam noua generatie de moase in acest sens. Problema esentiala este lipsa de informare a femeilor. Fara discutie ca exista si o rezistenta din partea sistemului insa din moment ce tot mai multe romance vor sa nasca in alte conditii decat cele stabilite de sistemul actual nu vad nici un motiv pentru care sa le obligi sa nasca altfel decat isi doresc. Evident ca pentru sistem e mai usor sa gestioneze o cezariana care dureaza 20 de minute si permite controlul total decat sa lase o nastere sa decurga natural cu un travaliu care poate sa dureze si 72 de ore dar cred ca nu e bine ca se intervine atat de mult intr-un act fiziologic. Sigur, ce-ar insemna sa fie pline maternitatile de femei care bat coridoarele ore in sir pentru un travaliu activ? Dar tocmai de aceea ar fi mai simplu sa le lase sa nasca acasa sau in centre de nastere cu insotitori pregatiti, in loc sa faca din maternitati fabrici de copii si din experienta nasterii un eveniment de care sa ne fie teama.

Consideri ca sistemul ar trebui sa ia in considerare alegerile femeilor la nastere? Care este alegerea personala asupra careia vei insista?


Personal, dupa ce nasc, mi-as dori foarte mult sa-mi lase copilul in brate ca sa ma bucur de primele ei reactii: cum se impinge cu piciorusele si cauta sanul, cum declanseaza reflexul laptelui. Nu as vrea sa mi-o lase doar 5 minute si pe urma sa mi-o ia cateva ore pentru a o masura- ceea ce nu mi se pare de loc important, sau pentru a o incalzi- treaba pe care pot si eu sa o fac foarte bine. De multe ori personalul medical iti prezinta in asa fel starea nou-nascutului incat sa te determine sa accepti toate protocoalele. Sper sa fiu lasata sa ma bucur de copilul meu in voie.

Deci, da, consider ca femeia ar trebui sa aiba un mai mare control asupra modului in care este condusa nasterea si tratat nou-nascutul. Stiu ca multe gravide nu sunt inca pregatite sa isi asume deciziile medicale din timpul travaliului si al nasterii propriu zise, si ca in momentul cand apeleaza la cadre medicale deleaga de fapt aceasta responsabilitate. Nici eu nu ma consider suficient de informata si tocmai din acest motiv vreau sa am o moasa langa mine care sa supravegheze nasterea si sa ma ajute sa evit proceduri medicale inutile. Imi place ideea ca gravida si moasa sa formeze o echipa in care moasa sa actioneze ca un tampon intre gravida si personalul medical. De aceea optez sa investesc toata increderea in moasa mea si in viziunea ei mai putin medicalizata, pentru ca simt ca este de partea nasterii naturale, deci de partea mea.

Maria, iti multumesc pentru interviul acordat si, dupa ce nasti, te invit la o noua intalnire ca sa ne povestesti cum ai trait nasterea primului copil.

 

Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner
Banner