Implicațiile miopiei la femeia însărcinată: de ce este contraindicată nașterea pe cale naturală la femeile cu miopie mare?

dr. Ozana Moraru, Clinica Oculus

Miopia  face parte din viciile de refracție, alaturi de hipermetropie și astigmatism. Este o afecțiune a ochiului în care razele luminoase venite de la un obiect converg în fața retinei (locul unde se formează imaginea în ochi), și NU pe retină, făcând ca imaginea obținută să nu fie clară. Că o consecință, miopii nu văd bine la distanță, dar văd bine aproape. 

Iată câteva dintre întrebările cele mai frecvente pe care le au gravidele legat de miopie și sarcină:

Daca rămân însărcinată, mai crește miopia? Dar pot să nasc normal? Există riscuri la naștere?

Dilema naștere normală versus cezariană în funcție de gradul afecțiunii miopice a femeii însărcinate este una dintre cele mai disputate și controversate probleme legate de sarcină, și este normal să preocupe numeroasele viitoare mame care au miopie.

În general, miopia evoluează în special în adolescență, dar se cam stabilizează pe la vârstă de 21-22 de ani. Apariția unei sarcini la o pacientă cu miopie poate duce la creșterea miopiei, mai ales daca viitoarea mămică este mai tânără de aceasta vârstă – miopia nu e stabilizată și avea șanse să crească oricum, chiar și fară sarcina. La o vârstă a gravidei de peste 24-25 de ani, neșansă de a mai crește miopia este mult mai mică, dar NU ZERO, cu excepția miopiei care poate crește tranzitoriu, datorită modificărilor hormonale de sarcină: Într-adevăr, acestea pot crește miopia pre-existentă a unei gravide, dar, de obicei, miopia revine la valoarea să inițială după naștere și lăuzie, când s-a normalizat și nivelul hormonal.

Riscurile oculare ale sarcinii la o persoană cu miopie nu sunt legate în mod direct de valoarea miopiei (!), ci de modificările de la fundul de ochi, și anume de zonele mai subțiri și mai sensibile, specifice, din periferia retinei, care au potențial de a se rupe și a produce mici (sau mari) găuri sau rupturi retiniene, care pot determina ulterior o dezlipire de retină. 

Astfel, putem spune că există persoane cu miopie mică sau medie, dar care au aceste modificări predispozante pentru rupturi și dezlipire de retină, după cum există și ochi cu miopie foarte mare, care nu au aceste modificări predispozante. Deci, nu vă ghidați doar după valoarea miopiei, NU e neapărat semnificativă în luarea deciziei pentru naștere normală versus cezariană!

Factor declanșator pentru producerea rupturilor zonelor „sensibile”retiniene pot fi: loviturile oculare sau în zona feței, eforturile fizice mari, mai ales cele izovolumetrice (ridicare de greutăți, „trasul” de aparate de forță la sala de sport, efort de tuse, dar și efortul de „scremut”, cum este acela din constipația severa, sau de la nașterea pe cale naturală). De aceea este obligatoriu examenul fundului de ochi al oricărei gravide în ultimele luni de sarcină. Dacă se găsesc astfel de leziuni predispozante, fie se face un tratament Laser pentru a le bloca, fie se recomandă nașterea prin cezariană. Sau, de la caz la caz, ambele recomandări. Astfel poate fi evitat riscul cel mai mare, producerea unei dezlipiri de retină. 

Daca mă operez să nu mai port ochelari, înseamnă că nu mai am miopie, deci, când voi fi însărcinată, voi putea naște normal?”

Răspunsul nostru este legat de explicațiile de mai sus: prin operație scădem dioptriile, astfel încât să scăpați de ochelari, dar retina dvs.a rămas aceeași, noi nu o influențăm prin operația de chirurgie refractivă; deci, dacă acum, înainte de operația de miopie, aveți leziuni predispozante pe retină, le veți avea și când veți fi gravidă, deci riscul la o naștere naturală vă exista în continuare, chiar dacă nu mai purtați ochelari!

Intenționez să mă căsătoresc și să avem cât putem de repede un copil, dar aș vrea și să mă operez să scap de ochelari. Când să fac operația: acum, sau după ce voi naște?

Puteți să vă operați și înainte de a rămâne gravidă, pentru că operația se vindecă repede, și nu va influența evoluția unei viitoare sarcini, nici a nașterii. În orice caz, odată rămasă însărcinată, nu vă recomandăm operația decât după ce ați născut și a trecut și perioada de lăuzie, astfel încât și modificările hormonale inerente perioadei să treacă, dar și să puteți face liniștită tratamentul postoperator, fară teama că ar putea influența fătul sau bebelușul sugar.

Dacă mă operez de miopie, mai sunt șanse să transmit copilului meu această afecțiune?

Încă o data precizăm: operația de miopie rezolvă doar ochelarii, în sensul că nu veți mai fi dependenta de ei! Retina, cu eventualele ei leziuni, dar și materialul genetic, rămân aceleași, deci, „gena miopiei” se poate transmite în continuare, indiferent că mai purtați, sau nu, ochelari!

Viitoarele mămici trebuie să știe că miopia se poate transmite într-un procent de 40-50% și copilului, iar gradul de transmitere este mai mare dacă și tatăl are miopie, dar nu e o regulă generalizată 100%. Din păcate, fiind determinată genetic, miopia nu poate fi prevenită – cel puțin în condițiile actuale; dar, cu progresele făcute în domeniul geneticii – cine știe, pentru viitor?

Acestea fiind spuse, vă urăm vouă, viitoare mămici,  sănătate, sarcina ușoară și un bebeluș frumos și sănătos!