*) Bruce Lipton, biolog, autoritate recunoscuta internațional în știința biologiei, una dintre cele mai importante voci ale Noii Biologii.
programul “Educator, psihologie perinatala”
Terapeut Terapia CranioSacrala – Neamț
+0724877088 / morella.miron@gmail.com, www.houseoflife.ro
Odată cu dezvoltarea tehologiei (apariția ecografului) și evoluția științifică din domeniul medicinei (biologie & genetică) și psihologiei (conștiință & minte) s-a produs o schimbare de paradigma în ceea ce privește felul în care a fost perceput copilul din burtă mamei.
Până în anii ‘80 se consideră că bebelușii au creierul mic și nedezvoltat, mișcările lor sunt doar reflexe, nu își mai amintesc de perioadă intrauterină și nici de nașterea lor, nu sunt fiinte conștiente și nu simț durerea. Important era că ei să fie în viață după naștere și odată cu tăierea cordonului ombilical, deveneau ființe umane.
1. Care sunt simțurile activate și de la ce vârstă gestatională?
Posibilitatea de a studia bebelușii în dezvoltarea lor intrauterină a dezvăluit că aceștia au simțuri activate încă primul trimestru de sarcină
• Simțul vizual
o La 28 de zile se formează globii oculari, la 4 săptămâni și jumătate, retina
o Până la 28 de săptămâni, pleoapele rămân închise, însă ei au o sensibilitate la lumină demonstrată prin bătăile rapide ale inimiii atunci când o sursă de lumină este îndreptată către ei
o La naștere, bebelușul vede până la distanță de 25-35 cm, distanță de la sânul mamei până la fața ei
• Simțul auditiv
o La 16 săptămâni își schimbă comportamentul la auzul unui sunet
o Primele sunete sunt bătăile inimii mamei și vocea ei; sunetele ajung la bebeluși indiferent de barierele existențe (lichidul amniotic, abdomen)
o La 23 săptămâni au preferințe pentru anumite sunete (vezi experiementul “The cat în the hat”)
o La 26 de săptămâni, învață intonația, ritmul, tiparele din voce
o În trimestrul 3 diferențiază vocea mamelor de alte sunete (de exemplu, experimentul cu vocea mamei și bătăile inimii ei difuzate bebelușilor născuți prematur pentru a ajută la dezvoltarea cât mai optimă a acestora)
o Sunetele pot schimba metabolismul: cântecul de leagăn a lui Brahms ascultat de 6 ori pe zi câte 5 minute a determinat creșterea în greutate
• Simțul gustativ
o La 8 săptămâni apar papilele gustative pe limbă
o La 4 luni pot gusta lichidul amniotic și își pot dezvoltă preferințe pentru anumite gusturi în funcție de alimentația mamei
• Simțul olfactiv
o Chiar dacă mediul intrauterin este lipsit de aer, bebelușii au la sfârșitul trimestrului 2 un simț olfactiv matur din punct de vedere anatomic.
o Substanțele chimice trec dincolo de placentă, iar bebelușii le pot simți prin intermediul lichidului amniotic care le scaldă nările. 120 de componente olfactive există în lichidul amniotic.
• Simțul tactil
o Este cel mai dezvoltat dintre toate simțurile. La 5 săptămâni simte presiunea în zonă nasului și a buzelor.
o La 14 săptămâni, corpul răspunde la atingere
o La 32 de săptămâni, aproape toate părțile din corp sunt sensibile la atingerea unui fir de păr.
o Ultimele părți ale corpului unde se dezvoltă simțul tactil sunt spatele și vârful capului pentru a diminua durerea în timpul nașterii.
o La naștere sunt capabili să simtă durerea, deoarece stimuli durerii se dezvoltă de la începutul trimetrului 3.
• Interocepția
o La 7 luni bebelușii deschid gură în anticiparea mâinii care se apropie. O parte a corpului recunoaște relația cu cealaltă parte.
2. Este copilul din burtă mamei o ființă capabilă de a gândi, simți emoții, de a interacționa cu mediul intern și extern? Este o ființă conștientă copilul din burtica ta?
Bebelușii sunt capabili să comunice cu mama și cu mediul extern. Comunicarea lor are loc prin intermediul limbajului corpului. Sunt numeroase exemple de jocuri și melodii la care bebelușii răspund instant, de exemplu, prin mișcări mai bruște, lovituri din mâini/picioare.
Sunt ființe capabile de a învață din interacțiunea cu mediul imediat (ex. preferințe pentru gustul din lichidul amniotic care se regăsesc în primii ani de viață) și cu cel extern (ex. sunt deranjați de sunetele puternice/ învață mai ușor limbă maternă a părinților și cea vorbită cu regularitate în mediul în care trăiește mama).
“Din momentul concepției experiențele vieții sunt imprimate în celulele corpului nostrum și în circuitele neuronale din creier.” (Thomas Very – The secret life of unborn child)
Învață tipare de răspunsuri și comportamente (ex. răspunsul la stress al mamei este învățat de către bebeluș în burtă mamei și repetat în viață ulterioară). O tentativă de avort se poate manifestă în adolescentă prin tentative de suicid ce se întâmplă la data fixă că o aniversare a acelui eveniment.
Problemele emoționale ale mamei sunt resimțite de bebeluși care somatizează aceste emoții prin schimbări la nivel hormonal, la nivelul metabolismului și ulterior în adaptarea lor emoțională la factorii de stres din viață. Problemele sociale (ex. sărăcia, izolarea, războiul, foametea, pandemia, atacurile teroriste) influențează transgenerational bebelușii și urmașii acestora. De aceea este important că gravidele cu potențial de risc din perspectivă emoțională (ex. nivel de anxietate ridicat, depresie, traumă transgenerationale) și socială (ex. sărăcia, discriminarea socială pe bază de etnie) să fie susținute mai mult de către specialiști din domeniul psihologiei, medical – moașe, doctori, doule – și asistentă socială.
Suntem capabili să avem amintiri chiar înainte de fi concepuți. Amintirile stocate la nivel cellular pot fi accesate prin terapii transpersonale (ex. regresie, respirație holotropica) prin terapii manuale de eliberare somato-emoționale (ex. terapia CranioSacrala).
În cartea “Parentingul începe din momentul în care bebelușul este în burtă mamei – Ce știm despre memoriile prenatale”, dr. Akira Ikegawa da mai multe exemple de amintiri prenatale. Redau mai jos un fragment tradus din această carte.
Mamă: De ce nu te mișcai când erai în burtă mea?
Băiatul (4 ani, 9 luni): Pentru că mi-ai spus “ma doare”, așa că am stat nemișcat pentru că îmi părea rău.”
La 7 luni mamă era preocupată cu sarcină și cu îngrijirea copilului mai mare. Suferea pentru că nu era ajutată de soțul ei. Mișcările băiatului din burtică erau puternice așa că i-a spus: ”Ma doare. Nu te mai mișcă așa mult.” Bebelușul își iubește mamă și își dorește să aibă grijă de ea la fel de mult că mamă lui care are grijă de el.
Există două tipuri de conștiință, cea transcedentală (supraconștiință), care este independentă de forma fizică, dominantă până în momentul de după naștere, și conștiința umană, biologică, dependentă de forma fizică, ce devine dominantă în perioadă de maturizare a copilului. Bebelușii din burta mamei sunt ființe conștiente, având conștiință transcedentală și posibilitatea de a comunica telepatic cu părinții.
Bebelușii își dezvoltă personalitatea încă din perioada intrauterină. O pereche de gemeni urmăriți la ecograf și-au păstrat tipul de personalitate și comportament pe care o aveau atunci și la vârstă de 4 ani.
“În viitor să vorbim despre inteligență lor, mai mult decât despre creierul lor. Bebelușii sunt mai mult decât credeam. Știință din secolul 19 a văzut bebelușul din perspectivă materialistă, ca și corp, creier și reflexe. În secolul 21 ne vom concentra pe senzațiile lor, pe emoții, pe conștiință de șine, personalitate, minte.”(David Chamberlain)
Mai multe informații despre referințe le găsiți acest articol de pe blog: http://houseoflife.ro/blog/babies-are-not-just-reflexes.